„Această aprobare a proiectului de lege ne amenință drepturile. Noi toți, indigenii din Brazilia, nu acceptăm acest lucru”, a declarat nonagenarul Raoni pentru AFP în limba Kayapó, la Paris, tradus de nepotul său Bemoro Metuktire.
PUBLICITATE
Promovată de deputați simpatizanți cu agrobusiness și oponenți, aprobarea „cadrelor de timp” a reprezentat un regres pentru promeacțiunile de mediu ale președintelui Luiz Inácio Lula da Silva, care a anunțat delimitarea unor noi rezerve de pământ indigene.
„Înseamnă un genocid aprobat de Camera Deputaților. Ne ia dreptul de a trăi, pune capăt viitorului copiilor noștri. A pune capăt viitorului popoarelor indigene înseamnă și a pune capăt viitorului pădurilor”, a adăugat Watatakalu Yawalapiti, liderul mișcării femeilor indigene Xingu.
Lupta indigenă
În Brazilia există în total 764 de teritorii aparținând popoarelor indigene, dar aproximativ o treime nu au fost încă delimitate, potrivit datelor Fundației Naționale a Popoarelor Indigene (Funai).
PUBLICITATE
Comunitățile indigene resping „cadru de timp”, întrucât mulți oameni nu au ocupat anumite teritorii în 1988 pentru că au fost expulzați, mai ales în timpul ultimei dictaturi militare (1964-1985).
Și „uciderea drepturilor indigenilor înseamnă și uciderea vieții de pe planetă, pentru că avem grijă de păduri, îi învățăm pe oameni să prețuiască mediul”, a subliniat Watatakalu, cerându-i lui Lula să „opteze” acest proiect.
@curtonews De ce este importantă delimitarea terenurilor indigene? #CurtoNews ♬ sunet original – Curto Noutăţi
Presiunea internațională
Votul a căzut ca o găleată cu apă rece în timpul vizitei liderilor indigeni în Europa pentru a crește gradul de conștientizare și a strânge fonduri pentru a proteja Amazonul, iar acum ei caută o demonstrație în Brazilia în această zi. 7 iunie.
PUBLICITATE
În aceeași zi, Curtea Supremă Federală (STF) trebuie să se pronunțe asupra „intervalului de timp”, iar liderii indigeni se așteaptă ca membrii lor să „tomem deciziile corecte”, în cuvintele șefului Tapi Yawalapiti.
Pe lângă „presiunea” Senatului și STF, Tapi cere să nu voteze pentru parlamentarii care aprobă proiectul, denunță încălcarea drepturilor indigenilor și alertează lumea despre situație.
„În acest moment, cer unitatea tuturor, puterea tuturor pentru a putea salva pădurea. Noi țipăm aici, cerem ajutor pentru că protejăm pădurea pentru lume”, a adăugat Tapi.
PUBLICITATE
Pe măsură ce lumea încearcă să limiteze încălzirea globală, oamenii de știință spun că demarcarea terenurilor indigene este o barieră fundamentală în calea defrișărilor din Amazon, cea mai mare pădure tropicală din lume.
Watatakalu Yawalapiti a subliniat că obiectivul proiectului de lege este să „autorizeze mai multe defrișări, să autorizeze construcția de căi ferate, mai multe plantații de soia” și să „producă mai multă carne”.
Și le-a cerut președinților, companiilor și cetățenilor din întreaga lume să facă presiuni și să-l susțină pe Lula în fața deputaților, mai ales când „tot ce se întâmplă este în numele oamenilor de afară”, să producă lucruri pentru „Europa” și „China”.
PUBLICITATE
„Ce rost mai are să vorbim despre schimbările climatice dacă cumperi produse care ucid popoarele indigene și ucid pădurea?” questionsau liderul indigen, cerând boicotarea acestor produse dacă situația nu se schimbă.
Citește și:
