♻️ Forumul de ambalare și durabilitate
Există o mare dezbatere despre reducerea consumului de ambalaje. Este posibilă o viață fără ambalaj?
PUBLICITATE
Cum ar fi să faci cumpărături la supermarket fără ambalaj? Sau cum ar fi să exporti sau să importam produse fără ambalaj într-o lume globalizată? O lume fără ambalaje este nerealistă, deoarece acestea joacă un rol fundamental în activitățile zilnice ale consumatorilor și în economia țării.
În ideea de a discuta despre ambalaje cu un impact mai mic asupra mediului, de a promova modelul economiei circulare și de a stabili proiecte de recuperare a materialelor deja folosite, Institutul de Ambalaje organizează cea de-a 15-a ediție a Forumului Packaging & Sustainability, care are loc în zilele de 28 și 29. din septembrie online.
Evenimentul va reuni lideri din lanțul valoric al ambalajelor pentru a discuta despre oportunități și inițiative care promovează reducerea impactului asupra mediului și călătoria circularității ambalajelor post-consum.
PUBLICITATE
Pentru această ediție au fost deja confirmate prelegeri ale reprezentanților unor jucători importanți din sector, precum Ball, Bobst, CBA, Henkel, Indorama, Irani Embalagens, Klabin, Owens-Illinois, Papirus, Suzano, Valgroup, Evertis, Novelis, Unilever , Nestlé, Yara Fertilizers, Pepsico, Jhonson și Jhonson, Natural One, Natura, Grendene, printre altele.
Temele principale:
- Tehnologii care permit ambalarea dintr-un singur material;
- Dezvoltarea de soluții de durabilitate;
- Model de management integrat pentru durabilitate;
- Reverse Logistics and Recycling Credit Management;
- Inovația ca element cheie pentru economia circulară în ambalaje;
- Redução de Impacto Ambiental nas Embalagens para Perfumaria;
- Încurajarea circularității;
- Utilizarea PET PCR în sticle de suc natural.
Înregistrarea trebuie făcută la pagina oficială a Institutului de Ambalare.
🚢 Hidrogenul ar putea fi cheia pentru atingerea obiectivelor de mediu în transportul maritim
Transportul maritim este responsabil pentru 80% din mărfurile transportate la nivel global, potrivit datelor Națiunilor Unite (ONU).
PUBLICITATE
În prezent, conform rapoartelor ONU, există aproximativ 100 de nave comerciale care folosesc combustibili fosili pentru propulsie, precum petrolul de buncăr, motorina sau gazul natural lichefiat (metan).
Datorită importanței acestor activități în economia modernă, ele singure sunt responsabile pentru 3% din emisiile de dioxid de carbon pe an.
În încercarea de a reduce acest impact negativ, Organizația Maritimă Internațională (IMO), organismul ONU responsabil cu reglementarea acestui mediu, și-a stabilit obiectivul de a reduce la jumătate emisiile totale anuale în termen de 28 de ani.
PUBLICITATE
Combustibilul cel mai des folosit de nave este buncărul, petrolul greu care conține cantități semnificative de sulf. Arderea acestuia are ca rezultat emisia de gaze cu efect de seră (GES) și alte gaze poluante.
Un studiu IMO din 2020 estimează că se consumă anual între 250 și 300 de milioane de tone de combustibil, ceea ce provoacă o emisie anuală de 1.076 milioane de tone de CO².
Dacă transportul maritim ar fi o țară, ar fi a șasea cel mai poluant din lume, după Japonia și înaintea Germaniei.”, compară Reinaldo Pinto dos Santos, co-fondator și președinte al TWB Bahia Transportes Marítimos.
PUBLICITATE
Printre principalele soluții la această problemă se numără utilizarea de noi combustibili – în acest scenariu iese în evidență hidrogenul, produs fără emisii de CO².
Un combustibil verde
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, hidrogenul iese în evidență față de alte tehnologii și prin utilizarea minimă a minereurilor și a pământurilor rare. Iar metalul folosit pentru producerea sa este 100% reciclabil.
Ajustarea necesară pentru implementarea hidrogenului pe nave este stocarea, deoarece necesită un volum de 4,3 ori mai mare decât motorina marină. „Vorbim despre o navigație mai ecologică. Aceste transporturi vor folosi un tip de hidrogen comprimat ca sursă de energie”, explică Reinaldo.
Unul dintre proiectele de nave alimentate cu hidrogen lichid este MASS, un proiect al Acua Ocean, un startup britanic specializat în energie maritimă curată.
🌱 Credite de carbon în favoarea Pădurii Atlantice
O nouă metodologie braziliană urmărește să asocieze creditele de carbon cu plata pentru alte servicii de mediu – cum ar fi întreținerea biodiversitate -, deschizând posibilitatea utilizării instrumentului pentru conservare în zone în care nu este utilizat în prezent, precum Pădurea Atlantică.
Propunerea a fost elaborată de consultanța braziliană Eccon și Reservas Votorantim și tocmai a fost scos spre consultare publică pentru o perioadă de două luni.
Perioada se prelungește până după cea de-a 27-a Conferință a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP27), care începe în noiembrie, astfel încât să fie posibilă prezentarea ideii și colectarea impresiilor.
„Metodologia inovează prin includerea biomului Pădurii Atlantice în strategiile care conectează conservarea, plata pentru servicii de mediu (PSA) și piețele voluntare de carbon, contribuind la eforturile de conservare pentru restul de 12,4% din acest biom din Brazilia, în conformitate cu SOS Mata Atlântica.” . (Rezervaţii Votorantim)
🏔️ Ghețarii elvețieni se topesc cu viteză record
Ghetarii Elvetiei au pierdut 6% din volumul total în acest an din cauza unei ierni secetoase și a valurilor succesive de căldură vara, dobândind toate recordurile de topire, potrivit unui raport publicat miercuri (28).
O studiu al Comisiei Criosferice (CC) a Academiei Elvețiene de Științe (*) arată amploarea pierderii ghețarilor, care se va agrava doar în viitor.
„2022 a fost un an dezastruos pentru ghețarii elvețieni: toate recordurile de topire au fost doborâte”, a spus CC, care a spus că o pierdere de 2% în 12 luni a fost considerată anterior „extremă”.
Trei kilometri cubi de gheață s-au topit, potrivit raportului.
„Nu se poate opri topirea curto termen”, a declarat profesorul de glaciologie Matthias Huss, șeful Glacier Monitor din Elveția, care documentează schimbările pe termen lung ale ghețarilor din Alpi și este coordonat de CC.
Dacă emisiile de dioxid de carbon sunt reduse și clima este protejată, „o treime din volumul total din Elveția ar putea fi economisită în cel mai bun caz”, a spus el pentru AFP.
Pe de altă parte, dacă situația continuă, țara „va fi pierdut totul până la sfârșitul secolului”.
(Cu Conținut de stat e AFP)
O Curto verde este un rezumat zilnic a ceea ce trebuie să știți despre mediu, durabilitate și alte subiecte legate de supraviețuirea noastră și a planetei.
(🚥): poate necesita înregistrare și/sau semnătură
(🇬🇧): conținut în engleză
(*): conținutul în alte limbi este tradus de Google Un traducător
