capac alb AFP

NATO continuă să caute înțelegeri cu privire la apartenența Ucrainei

Miniștrii de externe ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au început o întâlnire în Norvegia, joi (1), pentru a căuta o zonă de acord privind aderarea delicată a Ucrainei, înainte de summitul alianței programat în iulie la Vilnius, Lituania.

Cu mai puțin de o lună înainte de summit, consensul pare încă îndepărtat, iar niciun punct nu a fost rezolvat, într-o situație care stârnește temeri de eșec, mai ales în rândul liderilor lituanieni, gazde ai întâlnirii.

PUBLICITATE

La Oslo, discuțiile se concentrează pe garanțiile de securitate pe care NATO le poate oferi Ucrainei până când apartenența la blocul transatlantic devine realitate.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a minimizat faptul că nu s-a ajuns la nicio înțelegere, susținând că a fost o „întâlnire informală. Nu au fost decizii, dar am avut schimburi sincere pentru a ajunge la un consens.”

„Nu știm când se va termina războiul, dar trebuie să ne asigurăm că sunt luate măsuri credibile pentru a garanta securitatea Ucrainei în viitor”, a adăugat el.

PUBLICITATE

„Detaliile despre modul în care se va face acest lucru și tipul de mecanisme vor face în continuare obiectul deciziilor”, a recunoscut el.

Principalul membru al NATO, Statele Unite, se opun în prezent ca alianța să ofere astfel de garanții Ucrainei, a declarat pentru AFP un ministru, care a cerut anonimatul.

La o conferință de presă, secretarul de stat american Antony Blinken a evitat subiectul.

PUBLICITATE

Prioritatea SUA acum este să consolideze capacitățile Ucrainei „astfel încât, atunci când agresiunea [Rusia] se încheie, ucrainenii să aibă capacitatea de descurajare, dacă este necesar, să se apere”, a spus Blinken.

Oficialul american a amintit că NATO are 31 de țări membre și că deciziile sunt luate în unanimitate.

Stoltenberg a întărit, la rândul său, că „cel mai important lucru în acest moment este angajamentul nostru de a ajuta Ucraina să se apere și să-și recupereze teritoriul”.

PUBLICITATE

Recent, NATO a oferit aceste garanții Suediei, o țară care a depus în mod oficial o cerere de aderare, dar care se confruntă cu un drept de veto din partea unui alt jucător central al alianței, Turcia.

Între timp, Ucraina nu se deranjează să-și ascundă așteptările enorme.

În Republica Moldova, președintele ucrainean Volodimir Zelensky a crescut presiunea în această joi, afirmând că „orice îndoială pe care ne exprimăm în Europa este un șanț pe care Rusia va încerca să o ocupe”.

PUBLICITATE

Tot astăzi, șeful diplomației luxemburgheze, Jean Asselborn, a menționat că „NATO va împlini 75 de ani și o țară nu s-a alăturat niciodată în mijlocul unui conflict armat, deoarece acest lucru ar putea duce la recurgerea la articolul V al tratatului”.

Dacă se va întâmpla asta, a adăugat el, ne vom confrunta cu un „război între NATO și Rusia”.

Renovare și nivelul cheltuielilor

Întâlnirea de la Oslo se confruntă cu alte probleme extrem de delicate, precum vetoul Turciei asupra aderării Suediei, posibila reînnoire a mandatului lui Stoltenberg și nivelul cheltuielilor militare.

Numit secretar general al NATO în 2014, norvegianul în vârstă de 64 de ani și-a reînnoit deja mandatul de trei ori. Succesorul lui trebuie să fie european, iar mai multe țări din UE doresc să fie numită o femeie.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, care va avea ultimul cuvânt, îl va primi pe 5 iunie pe premierul danez, Mette Frederiksen, potențial candidat.

Între timp, Stoltenberg a anunțat joi că va vizita Turcia „în viitorul apropiat” pentru a discuta cu președintele Recep Tayyip Erdogan dreptul de veto al țării asupra aderării Suediei la NATO.

„Sunt încrezător că Suedia va fi membră (al NATO) și lucrăm pentru ca acest lucru să se întâmple cât mai repede posibil”, a spus el joi.

Problema dificilă a cheltuielilor militare este un alt subiect de discutat la Oslo. Pentru 2024, aliați promeEi au trebuit să aloce 2% din PIB-ul fiecărei țări pentru apărare, dar, la Vilnius, ideea este ca acest 2% să nu fie un maxim, ci un minim.

Doar șapte țări au atins obiectivul, iar Danemarca este departe de a-și îndeplini partea din efortul colectiv.

Citește și:

* Textul acestui articol a fost parțial generat de instrumente de inteligență artificială, modele de limbaj de ultimă generație care ajută la pregătirea, revizuirea, traducerea și rezumarea textelor. Intrările de text au fost create de către Curto Știrile și răspunsurile de la instrumentele AI au fost folosite pentru a îmbunătăți conținutul final.
Este important de subliniat că instrumentele AI sunt doar instrumente, iar responsabilitatea finală pentru conținutul publicat revine Curto Știri. Folosind aceste instrumente în mod responsabil și etic, obiectivul nostru este extinderea posibilităților de comunicare și democratizarea accesului la informații de calitate.
🤖

derulați în sus