Din 1995, Indicele de percepție a corupției IT Clasifică anual 180 de țări și teritorii pe o scară care variază de la zero (foarte corupt) la 100 (foarte sincer), folosind date de la instituții precum Banca Mondială sau companii private de consultanță.
PUBLICITATE
Danemarca (90), Finlanda (87) și Noua Zeelandă (87) rămân cele mai puțin corupte țări din lume, potrivit raportului publicat marți. Somalia (12), Siria (13) și Sudanul de Sud (12) au cele mai slabe rate de corupție percepută.
Datele globale relevă o stagnare în lupta împotriva corupției și evidențiază relația dintre acest flagel și violență. „Corupția și conflictul se hrănesc reciproc și amenință pacea durabilă„, se precizează în raport. Fenomenul este vizibil mai ales în America Latină.
Țările cu scoruri mai mici sunt adesea în război sau se confruntă cu izbucniri de violență. Este cazul Venezuelei (14), Haiti (17), Nicaragua (19) și Honduras (23), care au cele mai slabe scoruri din America Latină.
PUBLICITATE
În aceste țări, liniile dintre instituțiile publice și rețelele criminale sunt estompate, subliniază TI. Indicele pentru ultimele trei a scăzut considerabil din 2017.
Uruguay (74) și Chile (67) sunt țările cu cele mai bune scoruri din regiune, urmate de Costa Rica (54), dar această națiune a înregistrat cel mai scăzut scor istoric din cauza cazurilor recente de corupție și a acuzațiilor de presupusă finanțare ilegală a campania electorală a actualului președinte Rodrigo Chaves.
Restul țărilor din America Latină au scoruri sub 50, cum ar fi Cuba (45), Columbia (39), Argentina, Brazilia (38), Ecuador, Panama, Peru (36), El Salvador, Republica Dominicană (33), Bolivia, Mexic (31) și Paraguay (28).
PUBLICITATE
„Avansarea crimei organizate”
Lipsa de progres în lupta împotriva corupției „a dus la slăbirea instituțiilor democratice din regiune și la creșterea violenței, precum și la avansarea crimei organizate în instituțiile publice”, a avertizat Luciana Torchuaro, consilier pentru America Latină la TI. .
„Guvernele fragile eșuează în munca lor de a opri rețelele criminale, conflictele sociale și violența”, a subliniat Delia Ferreira Rubio, președintele ONG-ului, într-un comunicat.
Într-o analiză, TI citează instabilitatea care zguduie Peru, cu șase schimbări de guvern în șase ani și unde cinci foști președinți sunt anchetați pentru corupție, inclusiv Pedro Castillo. Reprimarea demonstrațiilor motivată de demiterea sa în decembrie s-a soldat cu peste 50 de morți până în prezent.
PUBLICITATE
În alte țări, avertizează el, organismele publice au fost cooptate de „elite și crima organizată”. Autoritățile responsabile cu asigurarea respectării legii ignoră activitățile ilegale sau încălcările drepturilor omului în schimbul banilor.
Amenințări la adresa mediului
În Venezuela, care are cel mai slab scor din America Latină, grupurile criminale își mențin activitățile în sectorul minier în schimbul plăților neregulate către armată, relatează TI. Activitățile economice ilegale au reprezentat 21% din PIB în 2021.
Raportul menționează și Guatemala (24) și Honduras, unde „există dovezi care sugerează” influența crimei organizate în politică. În Guatemala, situația îi afectează pe jurnaliști, activiști și procurori – unii oameni au fost forțați în exil.
PUBLICITATE
Pentru a încerca să inverseze tendința, ONG-ul regretă că Honduras, El Salvador și Ecuador au declarat stări de urgență, măsură care reduce „transparența și responsabilitatea”.
În raportul care reprezintă un instantaneu al anului 2022, IT uniunea dintre criminalitate și interesele politice reprezintă un pericol pentru mediu.
„Rețelele criminale încurajează contrabanda cu animale sălbatice, tăierea și arderea ilegală a pământului, extragerea ilegală de aur și defrișările”, denunță el.
Uciderile activiștilor de mediu rămân nepedepsite din cauza infiltrării acestor rețele în sistemele de justiție, critică el. În 2021, 138 de activiști au fost uciși în Columbia, 42 în Mexic și 27 în Brazilia.
(cu AFP)
Primiți știri și newslettero fac Curto Stiri de la Telegramă e WhatsApp.
