Condițiile pentru practicarea jurnalismului sunt „defavorabile” în 7 din 10 țări și satisfăcătoare în doar 3 din 10, conform clasificării anuale a ONG-ului, care acoperă 180 de state și teritorii.
PUBLICITATE
Norvegia și Coreea de Nord rămân primele și ultimele, conform ediției din acest an a raportului.
Una dintre cele mai semnificative schimbări are loc însă, potrivit RSF, în Brazilia, care după plecarea fostului președinte Jair Bolsonaro, care „a atacat sistematic jurnaliştii și mass-media pe tot parcursul mandatului său”, a urcat cu 18 posturi și ocupă locul 92.
Ediția din 2023 subliniază consecințele dezinformării.
În 118 țări, adică în două treimi dintre cele evaluate pe listă, majoritatea experților care au răspuns la questionRaportul relatează „implicarea actorilor politici din țările lor în campanii masive de dezinformare sau propagandă”, precizează ONG-ul.
PUBLICITATE
Textul subliniază „efectele dramatice” asupra libertății presei ale „industriei înșelăciunii în ecosistemul digital”.
„Industria este cea care permite ca dezinformarea să fie produsă, distribuită sau amplificată”, a declarat Christophe Deloire, secretar general al RSF, pentru AFP.
„Potop de dezinformare”
În opinia sa, acesta este cazul „liderilor de platforme digitale care fac glume prin distribuirea de propagandă sau informații false”, și al căror exemplu este proprietarul Twitter, Elon Musk.
PUBLICITATE
Un alt fenomen care afectează presa este conținutul fals generat de inteligența artificială (AI).
Midjourney, un program AI care generează imagini de foarte înaltă definiție, furnizează rețelelor sociale falsuri din ce în ce mai credibile și nedetectabile”, subliniază RSF, enumerând exemple de imagini false ale arestării lui Donald Trump „care au devenit virale”.
De asemenea, ONG-ul avertizează că „industria dezinformarii răspândește producții manipulative pe scară largă” prin companii specializate, uneori în numele guvernelor.
PUBLICITATE
„Informația de încredere este scufundată într-un potop de dezinformare”, adaugă Deloire, pentru care „se vede din ce în ce mai puțin diferențele dintre ceea ce este real și ceea ce este artificial, între ceea ce este adevărat și ceea ce este fals”.
„Una dintre cele mai mari provocări este aplicarea principiilor democratice pe această piață gigantică în ceea ce privește atenția și conținutul”, estimează el.
Instabilitatea în America Latină
În America Latină, redresarea Braziliei este excepțională.
„Polarizarea și instabilitatea instituțională” care afectează mai multe țări din regiune „fomentează ostilitatea și neîncrederea față de mass-media”, avertizează RSF.
PUBLICITATE
Pe harta libertății presei, regiunea nu mai are nicio țară în verde, adică cu o situație „bună”.
Costa Rica, care a rămas ultimul bastion, a căzut 15 poziții și ocupă locul 23.
Peru, unde jurnaliştii „plătesc un preţ mare pentru instabilitatea politică persistentă”, potrivit ONG-ului, a scăzut cu 33 de poziţii, pe locul 110.
Organizația mai arată că Mexicul (locul 128) înregistrează cel mai mare număr de jurnalişti dispăruţi din lume (28 în 20 de ani).
Printre cele mai prost clasate se numără Nicaragua (locul 158; +2), unde „jurnaliştii independenţi sunt forţaţi să lucreze în subteran sau în exil”, conform RSF, şi Cuba (locul 172; +1).
Venezuela rămâne pe locul 159, iar Honduras coboară patru poziții, până pe locul 169.
În țările în care scenariul politic este mai puțin instabil, situația s-a înrăutățit și ea, ca urmare a „utilizarii dezinformarii și propagandei, aproape întotdeauna legate de violența în rețele împotriva jurnaliștilor și a presei”, notează raportul.
Uruguay (52; -8) și Argentina (40; -11) suferă impactul acestei tendințe, menționează el.
Spania a coborât patru locuri și se află pe locul 36 în clasamentul mondial.
RSF elaborează clasificarea pe baza unui „număr cantitativ al atacurilor comise împotriva jurnaliştilor” şi a unei „analize calitative” bazată pe răspunsurile experţilor în libertatea presei (jurnalişti, cercetători, profesori universitari, apărători ai drepturilor omului…) la un questionary.
Citește și:
* Textul acestui articol a fost parțial generat de instrumente de inteligență artificială, modele de limbaj de ultimă generație care ajută la pregătirea, revizuirea, traducerea și rezumarea textelor. Intrările de text au fost create de către Curto Știrile și răspunsurile de la instrumentele AI au fost folosite pentru a îmbunătăți conținutul final.
Este important de subliniat că instrumentele AI sunt doar instrumente, iar responsabilitatea finală pentru conținutul publicat revine Curto Știri. Folosind aceste instrumente în mod responsabil și etic, obiectivul nostru este extinderea posibilităților de comunicare și democratizarea accesului la informații de calitate. 🤖
