Alegeri și știri false: strategii de minciună și cum să le combatem

Popularizarea mass-media digitale și utilizarea rețelelor sociale ca surse de informații în Brazilia au contribuit la alimentarea industriei știrilor false. În anii electorali - și în special în 2022, cu dispute mai acerbe - preocupările cresc cu privire la impactul pe care știrile false și împărtășirea acestora l-ar putea avea asupra populației din ce în ce mai digitalizate. Așadar, înțelegeți cum funcționează industria informațiilor false și învățați cum să vă protejați de căderea în capcane.

*Potrivit datelor de la Curtea Electorală Superioară (TSE), în 2022 s-a înregistrat o creștere semnificativă a tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani care puteau vota în țară. Creșterea electoratului din acest grup, care tinde să fie mai hiperconectat și să consume informații prin intermediul platformelor digitale, a fost de peste 50% față de acum patru ani, când au avut loc ultimele alegeri generale.

PUBLICITATE

Țintele minciunilor în alegeri

Ținând cont de toate verificările de știri efectuate de la începutul campaniei electorale din acest an până pe data de 27, Agência Aos Fatos a găsit cel puțin 450 de mii de acțiuni de conținut dezinformator. Agenția a mai enumerat top 6 tipuri de minciuni folosite pentru a ataca legitimitatea sistemului electoral brazilian și a aparatelor electronice de vot.

Campanii de informare înșelătoare ataca de obicei trei puncte principale în timpul alegerilor, conform Gerardo de Icaza, director al Departamentului de Cooperare și Observare Electorală (DECO) al Organizației Statelor Americane (OEA):

  • Autoritati si institutii electorale
  • Campania adversarului, reputația, credibilitatea
  • Procesul electoral în ansamblu

Provocare complexă

Combaterea mașinii de știri false electorale nu este o provocare nouă pentru autoritățile braziliene și pentru restul lumii. În timpul alegerilor din 2014 În Brazilia, mai mult de 10% din dezbaterea politică a fost generată din profiluri false de pe rețelele de socializare, potrivit datelor de la Faculdade Getúlio Vargas (FGV).

4 din 10 brazilieni spun că primesc știri false în fiecare zi, conform unui sondaj al Institutului Poynter cu sprijin de la Google. 43% mărturisesc că au transmis minciuni neintenționat. (Folha de S.Paulo)

În 2018, informațiile despre rețele au fost și ele decisive pentru dispută. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul DataSenado, aproximativ 45% și-au decis votul pe baza a ceea ce au văzut pe o rețea. Potrivit sondajului, 79% au folosit WhatsApp ca una dintre principalele lor surse de informații.

PUBLICITATE

Un alt caz cunoscut a fost alegerile prezidențiale ale lui Donald Trump, în 2016. În anul următor, în 2017, a fost dovedit că circulația informațiilor false pe Facebook fusese în detrimentul campaniei candidatului advers.

Cum se verifică dacă informațiile sunt adevărate?

Știrile false „sunt știrile care încearcă să se alinieze ideologiei cititorilor săi, în detrimentul adevărului faptelor. Ele insuflă un sentiment de apartenență”, explică Lorena Tavares, coordonator al Observatorului de știri false de la Școala de Științe Informaționale din cadrul Universității Federale din Minas Gerais (UFMG). Potrivit ei, „verificarea este și mai importantă în alegeri, când bombardarea informației este mult mai intensă". (Statul Minas)

Jurnalistul Sérgio Lüdtke, redactor-șef al Projeto Comprova, este de acord cu modelul. Potrivit acestuia, cel conținut manipulat ele de obicei „determină persoana să aibă o reacție emoțională”. Sérgio adaugă că mesajele stimulează de obicei „o reacție imediată”, inclusiv solicitări de alertă precum „distribuie acum”. „Trebuie să fim suspicioși când cineva ne cere să acționăm fără să ne gândim”, spune jurnalistul UOL.

PUBLICITATE

Cum să identifici – pas cu pas

  • Citiți întotdeauna întregul conținut
  • Verificați sursa
    Este posibil să-i identifici și să-i tragi la răspundere pe cei care au creat conținutul? Site-ul sau ziarul chiar au publicat asta? Este vehiculul/autorul de încredere?
  • Căutați informații într-o a doua sursă
    Căutați detalii de conținut pe platformele de căutare (Google, Yahoo, Bing, Yandex). Multe falsuri nu conțin informații precum semnătura, data, locația și alte date specifice. Fii atent la aceste trucuri.
  • Checkers/Fact checkers: vezi dacă profesioniștii au dezmințit deja conținutul
    Exemple: La Fapte, Agentia LupaVerifica, AFP, Adevar sau fals G1
  • Când aveți îndoieli, nu împărtășiți!

Și imagini? Videoclipuri? Cum se verifică?

derulați în sus