Masacrul de la Sharpeville, care a dus la Ziua Internațională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale

Pe 21 martie 1960, peste 20 de sud-africani luau parte la un protest pașnic în cartierul Sharpeville din Johannesburg, când poliția a deschis focul asupra protestatarilor, ucigând 69 de persoane și rănind 186. Motivul protestului: Legea permisului, care i-a obligat pe toți oamenii de culoare să poarte o broșură care conținea locurile în care puteau merge.

Violența brutală a episodului, care a devenit cunoscut sub numele de Masacrul de la Sharpeville, a câștigat o mare repercusiune internațională și un val de repudiere a regimului de apartheid - care a încetat să mai existe abia în 1994.

Reparație istorică

În 1979, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a stabilit Ziua Internațională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale în onoarea victimelor masacrului. În fiecare an, Națiunile Unite definește o temă de reflecție asupra acestui subiect. Anul acesta, tema aleasă a fost urgența combaterii rasismului la 75 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului.

„În urmă cu șaptezeci și cinci de ani, pentru prima dată comunitatea internațională a convenit asupra unui set de valori comune și a recunoscut că drepturile sunt inerente fiecărei ființe umane și nu sunt acordate de stat”, se arată în textul ONU.

„Declarația Universală a Drepturilor Omului afirmă că toată lumea are dreptul la toate drepturile și libertățile, fără distincție de nici un fel, cum ar fi rasa și culoarea, printre altele. Cu toate acestea, rasismul și discriminarea rasială continuă să afecteze oamenii din întreaga lume.”

Ce este rasismul? Cum apare și de ce este important să o combatem?

În timp ce oamenii de culoare și maro reprezintă 54% din populația braziliană, ei reprezintă 84% dintre cei uciși în acțiunile poliției, potrivit datelor de la Forumul de Securitate Publică din Brazilia. Organizația mai dezvăluie că 2 din 3 persoane încarcerate în țară sunt de culoare. Rasismul și insultele rasiale au devenit o crimă în Brazilia în urmă cu aproximativ 30 de ani. Dar, potrivit experților, formele de discriminare rasială sunt diverse și fac parte din viața de zi cu zi în societate. O Curto explică care sunt principalele forme de rasism și conceptele pe care trebuie să le înțelegeți despre problema rasială din Brazilia.

Rasismul în Brazilia este evident în reprezentarea politică

O serie de indici care măsoară veniturile, ocuparea forței de muncă, educația, accesul la asistență medicală și mortalitatea, printre altele, arată că există încă diferențe mari între populațiile de culoare, indigene și albe. La fel se întâmplă și în ceea ce privește reprezentarea electorală.

În São Paulo, conform Sondajului Național de Gospodărie din 2021, realizat de IBGE (Institutul Brazilian de Geografie și Statistică), 58,4% din populația statului se declară albă, 32,8% de rasă mixtă și 7,2%% neagră.

La ultimul recensământ, în 2010, 63,9% dintre locuitorii din São Paulo s-au declarat albi, 29,1% de rasă mixtă, 5,5% negri, 1,4% galbeni și 0,1% indigeni. Cu toate acestea, la alegerile din 2022, potrivit datelor de la Curtea Electorală Superioară (TSE), dintre cei 70 de deputați federali care au fost aleși pentru São Paulo, 59 (84,3%) s-au declarat albi; maro, 5 (7,1%); negru, 3 (4,3%); indigeni, 2 (2,9%); și galben, 1 (1,4%).

Mai mult, din cei 1.031 de candidați care s-au declarat albi, 5,7% au fost aleși. Dintre cei 484 de candidați maro și negru, acest procent a fost de doar 1,6%. Candidații albi au avut 80,54% din cele peste 22,3 milioane de voturi din stat. Femeile brune au obținut 7,53%, femeile negre 6,6%, femeile galbene 1,93% și femeile indigene 1,39%.

Aceste cifre pot indica atât prejudecățile rasiale încă latente în societate, cât și lipsa formării, din partea partidelor politice, a unor candidați negri mai competitivi.

„Oamenii de culoare reprezintă o parte uriașă a societății noastre, dar ne dăm seama că nu există o echivalență în reprezentarea în Legislativ. Cred că acest lucru nu se întâmplă din cauza lipsei de reprezentare socială, deoarece sunt mai multe sectoare în care sunt reprezentați, precum artele, sindicatele și altele. Dar există dificultăți în transformarea acestor lideri în candidați, iar asta implică partidele politice. Este greu de depășit acest blocaj în organizarea politică”, spune președintele TRE-SP, judecătorul Paulo Galizia.

(Sursa: TRE-SP)

Veja também:

Deputat indigen denunță că a suferit rasism într-un restaurant din Ouro Preto

Célia Xakriabá (Psol-MG) a raportat poliției și a explicat pe rețelele de socializare că a fost victimă a rasismului în timp ce lua cina la un restaurant din orașul Ouro Preto, Minas Gerais, însoțită de alte două femei indigene. Ea a spus că a fost satirizată și lipsită de respect de un grup de clienți, dar a primit sprijin de la proprietarii restaurantelor care au insistat ca femeile indigene să rămână acolo.

Raportul evidențiază cazuri de rasism în fotbalul brazilian

Data Conștiinței Negre, sărbătorită în această duminică, este marcată de lupta împotriva prejudecăților și în favoarea egalității rasiale. Această problemă, pe lângă faptul că este încă prezentă în diferite zone ale societății, este evidentă și în sport. Potrivit Observatorului discriminării rasiale în fotbal, până în octombrie anul acesta, în Brazilia au fost înregistrate peste 70 de cazuri de rasism.