Credite imagine: AFP

ONU cere încetarea represiunii împotriva protestelor din Iran

Represiunea violentă împotriva demonstrațiilor din Iran „trebuie să se încheie”, a cerut joi (24) Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, într-o ședință de urgență să decidă dacă deschide o anchetă internațională cu privire la abuzurile de care este acuzat Teheranul. În urmă cu două luni, represiunea protestelor a făcut cel puțin 416 morți, dintre care 51 copii, potrivit ONG-ului Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia.

Cele 47 de state membre ale Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, cel mai înalt organ al instituției în domeniul drepturilor omului, se întrunesc pentru a aborda „situația care se deteriorează” din Iran.

PUBLICITATE

„Utilizarea inutilă și disproporționată a forței trebuie să înceteze. Vechile obiceiuri și mentalitatea de fortăreață asediată a celor de la putere pur și simplu nu funcționează. Nu fac decât să înrăutățească situația”, a spus Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului, Volker Türk.

„Protestatarii iranieni nu au loc la Consiliul pentru Drepturile Omului de la Geneva, nu au voce la Națiunile Unite”, a spus ministrul german de externe Annalena Baerbock cu puțin timp înainte.

Valul de proteste antiguvernamentale, care a apărut în urma cererilor femeilor după moartea lui Mahsa Amini, o tânără kurdă ucisă în custodia poliției morale pentru că nu a purtat corect vălul islamic, a atins o amploare fără precedent de la Revoluția Islamică din 1979.

PUBLICITATE

Potrivit lui Türk, aproximativ 14 mii de protestatari, inclusiv copii, au fost reținuți în contextul protestelor, „un număr enorm”.

Justiția iraniană a condamnat deja șase persoane la moarte în legătură cu demonstrații.

Consiliul este de așteptat să decidă joia aceasta dacă va numi o echipă de anchetatori la nivel înalt care să analizeze încălcările drepturilor omului legate de reprimarea demonstrațiilor.

PUBLICITATE

Potrivit proiectului de rezoluție, prezentat de Germania și Islanda, această misiune internațională independentă va trebui să includă „dimensiunea violenței de gen”.

Este vorba despre strângerea de dovezi ale acestor abuzuri și păstrarea lor pentru eventuale acțiuni legale viitoare.

Fără „credibilitate morală”

Mulți diplomați, activiști și experți iranieni au susținut această inițiativă.

PUBLICITATE

„Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a scoate la lumină adevărul despre ceea ce se întâmplă în Iran și pentru a sprijini apelurile poporului iranian pentru justiție și responsabilitate”, a comentat ambasadorul Statelor Unite, Michèle Taylor.

Guvernul iranian, la rândul său, a acuzat țările occidentale de lipsă de „credibilitate morală”. „Drepturile poporului iranian au fost încălcate pe scară largă de așa-zișii apărători ai drepturilor omului din cauza impunerii de sancțiuni unilaterale de către guvernul american și a aplicării acestor sancțiuni crude de către țările europene, în special Germania, Regatul Unit și Franța.” a spus Khadijeh Karimi, un oficial al Testamentului.

„Cu o istorie lungă de colonialism și încălcare a drepturilor omului ale altor națiuni, Statele Unite și Europa nu sunt în măsură să pretindă că sunt apărători ai drepturilor omului”, a scris recent Ministerul iranian de Externe pe Twitter.

PUBLICITATE

Nu există nicio certitudine că Consiliul va adopta rezoluția. Recent, rezistența – alimentată de Rusia, China și Iran – a crescut împotriva mișcărilor țărilor occidentale de a condamna statele individuale pentru reprimarea drepturilor omului.

Luna trecută, aceste țări au eșuat în încercarea lor de a include o discuție despre represiunea Beijingului în regiunea Xinjiang. Dar Iranului poate avea mai greu să blocheze rezoluția de joi.

Consiliul și-a exprimat deja preocupările privind drepturile omului cu privire la Republica Islamică atunci când a numit un raportor special în 2011 pentru a monitoriza acțiunile Teheranului. Mandatul său este reînnoit în fiecare an.

(Cu AFP)

derulați în sus