Alimentele sunt amenințate de dezastrele climatice

„Dacă nu acționăm acum, este doar o gustare a ceea ce urmează”, spune Mamadou Goita, de la grupul IPES-Food, care lucrează cu organizații de fermieri, în principal din Africa.

Producția de alimente este o activitate cu emisii semnificative de gaze cu efect de seră și foarte expusă la schimbările climatice. Unele dintre aceste efecte sunt pe termen lung, cum ar fi randamentele mai scăzute ale terenurilor, încălzirea oceanelor, schimbările sezoniere între polenizatori și plante sau căldura excesivă în munca agricolă.

Dar altele trebuie deja incluse printre factorii de risc actuali. Inundațiile pot provoca „devastarea bruscă a mijloacelor de trai și a infrastructurii”, explică Rachel Bezner Kerr, profesor la Universitatea Cornell, din Statele Unite.

Anul 2022 înregistrează exemple dramatice

Un val de căldură a afectat culturile din Asia de Sud, iar seceta le-a devastat pe cele din Europa; inundațiile au înecat câmpurile de orez din Nigeria și China. Criza îi afectează pe cei mai vulnerabili.

Aproximativ 22 de milioane de oameni sunt amenințați de foamete în Kenya, Somalia și Etiopia, după patru sezoane ploioase... fără ploi, potrivit Programului Alimentar Mondial al ONU.

În Pakistan, inundațiile musonice fără precedent au înghițit suprafețe mari de teren agricol.

Dezastrele meteorologice pot duce la restricții la export, cum ar fi cele impuse de India în acest an, după ce recolta sa de grâu a suferit în valul de căldură. Speculațiile și criza energetică provocată de războiul din Ucraina nu au făcut decât să înrăutățească situația, crescând prețul cerealelor.

O parte din solutii este monetară, cealaltă presupune reducerea emisiilor de gaze poluante – întrucât producția de alimente va fi „imposibilă” în anumite regiuni dacă încălzirea rămâne pe traiectoria actuală, potrivit IPCC.

Locuitorii țărilor bogate ar putea, la rândul lor, să-și reducă consumul de carne și, în consecință, utilizarea cerealelor ca hrană pentru animale. Ca urmare, creșterea animalelor nu ar mai avansa în detrimentul pădurilor. Și toate țările și-ar putea diversifica dieta obișnuită dincolo de orez, porumb, grâu și cartofi.

Dar aceste soluții au limitele lor. Astăzi, nu există soiuri de cereale capabile să reziste vremii din ce în ce mai frecvente și distructive și dezastrelor care afectează planeta.

(Cu AFP)

Citește și:

De la sol la farfurie: cum păstrează alimentele organice mediul?

Un sondaj realizat de Brain Intelligence Strategic pentru Organic Promotion Association (Organis) arată că 63% dintre brazilieni consumă alimente organice. Din 2019, acest procent este în creștere, cu mai mult acces la informații și conținut calificat pe această temă. Cunoașteți beneficiile alimentelor organice pentru mediu? Și știați că există proiecte pentru a facilita și extinde în continuare consumul în Brazilia? O Curto Știrile îți spun!