Oamenii de știință climatologic examinează semne îngrijorătoare de pe planetă

O IPCC, care include sute de oameni de știință din întreaga lume, dezbate în această săptămână ce sinteză ar trebui să o livreze liderilor politici din aproape 200 de țări prezenți la întâlnirea sa de la Interlaken, Elveția. Acesta este rezumatul celui de-al șaselea ciclu de evaluări științifice, care a durat nouă ani.

Panelul ONU se întrunește pentru a dezbate cercetarea schimbărilor climatice

Șapte ani de cercetare privind schimbările climatice din întreaga lume vor fi analizați cu meticulozitate începând de luni (13), în Elveția, pentru a elabora un ghid de acțiune pentru guverne. Reuniunea Panelului Interguvernamental al ONU pentru Schimbările Climatice (IPCC) are loc la Interlaken până pe 17 martie, cu participarea oamenilor de știință și diplomați din aproape 200 de țări. 🌎

Limita 1,5°C sau 2°C?

O Acordul de la Paris 2015 a stabilit obiectivul limitați creșterea temperaturii medii a planetei la mai puțin de 2°C, ideal 1,5°C, comparativ cu mijlocul secolului al XIX-lea.

Din 2018, IPCC a insistat că doar cea mai ambițioasă țintă de 1,5°C poate salva lumea de la o criză climatică gravă. Aceasta implică adoptarea „schimbărilor fără precedent în toate aspectele societății”.

De acum și până în 2030, se preconizează că emisiile de gaze cu efect de seră vor scădea cu 43% față de nivelurile din 2019 și cu până la 84% până în 2050. Acestea continuă, însă, să crească, iar acest 1,5°C va fi inevitabil depășit.

⚠️ Fiecare zecime de grad contează.

La +1,5°C, 14% din speciile terestre vor fi amenințate cu dispariția.

La +2°C99% din recifele de corali din apele temperate – care găzduiesc aproximativ 25% din viața marină – se vor sufoca până la moarte, iar acvacultura, cum ar fi piscicultură și piscicultură, vor suferi și ele consecințele.

Rapoartele IPCC scot în evidență pericolul „punctelor fierbinți”, adică limite de temperatură de la care nu există retur și care provoacă modificări ireversibile.

Acesta este cazul, de exemplu, al marjelor Amazon, unde pădurea tropicală a fost odată transformată în savană. În regiunile nordice, Groenlanda și vestul Antarcticii, a încălzirea globală între 1,5°C și 2°C poate provoca topirea permafrostului, stratul înghețat care acoperă milioane de km2 de pământ care reține CO2 și metan.

Topirea calotelor polare de apă dulce poate duce la creșterea nivelului oceanelor cu până la zece metri de-a lungul secolelor, de asemenea ireversibil.

„Atlasul suferinței”

Raportul IPCC 2022 privind impactul încălzirii a fost descris de secretarul general al ONU, António Guterres, drept un „atlas al suferinței umane”. Între 3,3 și 3,6 miliarde de oameni sunt „foarte vulnerabili” la aceste efecte, în special în fața valurilor de căldură, a secetei, precum și a țânțarilor, vectori de transmitere a bolilor.

Până în 2050, multe megaorașe de coastă și mici state insulare vor suferi în fiecare an catastrofe climatice excepționale până acum.

Creșterea nivelului mării amenință să declanșeze un exod de „proporții biblice”, avertizează ONU

Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat, marți (14), despre riscul unui exod „de proporții biblice” din cauza creșterii nivelului mării cauzată de încălzirea globală și a cerut ca „golurile să fie împlinite” în dreptul internațional, în special în ceea ce privește refugiații.

Ecosisteme în pericol

Deocamdată, pădurile, plantele și solul sunt cele care contribuie la atenuarea facturii la climă. Aceste regiuni împădurite din întreaga lume, și în special Amazon, contribuie la absorbția a aproximativ o treime din emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de activitatea umană.

Păduri amenințate: datele prezintă situația sanctuarelor aflate în pericol

Pădurile planetei se confruntă cu amenințări comune, legate de încălzirea globală, exploatarea economică și defrișările. 🌳 Consultați datele și cifrele care descriu realitatea sanctuarelor care ocupă puțin sub 1/3 din pământul global.

Exploatarea excesivă a acestor resurse de lemn trimite în atmosferă CO2, metan (CH4) și oxid de azot. Iar agricultura consumă 70% din rezervele disponibile de apă dulce. Oceanele contribuie și ele la relief, absorbind 25% din CO2 produs de om și peste 90% din excesul de căldură cauzat de gazele cu efect de seră. Totuși, acest lucru a avut un cost: mările s-au acidulat, iar încălzirea apei de suprafață a crescut puterea și gama furtunilor tropicale.

Energii fosile

Orice soluție implică „reduceri rapide, profunde și, în cele mai multe cazuri, imediate ale gazelor cu efect de seră în toate sectoarele”, inclusiv industrie, agricultură, energie și orașe, avertizează IPCC. Centralele termice care nu sunt echipate cu tehnologie capabilă să capteze CO2 trebuie să își reducă emisiile cu între 70% și 90% în următorii opt ani.

Până în 2050, lumea trebuie să fie neutră în carbon, ceea ce înseamnă absorbția emisiilor reziduale în atmosferă. Vestea bună este că alternativele la hidrocarburi au scăzut din preț. Între 2010 și 2019, costul unitar al energiei solare a scăzut cu 85%, iar cel al energiei eoliene cu 55%.

(cu AFP)

Citește și:

Ziua Națională de Conștientizare a Schimbărilor Climatice: transformarea trebuie să înceapă acum

Sărbătorită pe 16 martie, Ziua Națională de Conștientizare a Schimbărilor Climatice a fost instituită prin Legea nr. 12.533/2011 pentru a promova dezbaterile și mobilizările în jurul unor alternative mai durabile pentru cele mai diverse zone. Având în vedere asta, Curto Știrile au separat șapte momente importante pe această temă, astfel încât să puteți rămâne bine informați și să înțelegeți importanța de a acționa pentru planeta noastră... și acum! 🌎 Verificați!

„Pregătiți-vă pentru posibile impacturi, cum ar fi inundații, secete sau căldură extremă”, avertizează ONU după La Niña

După o perioadă excepțional de lungă a fenomenului climatic La Niña, care a intensificat seceta și ploaia, o posibilă revenire a episodului de căldură El Niño amenință să doboare recorduri de temperatură în întreaga lume – a avertizat Organizația Meteorologică Mondială (OMM) miercuri - târg (1) ). ☀️