Defrișările de pe terenurile indigene au cauzat emisii de CO2 în Amazon

Problema a jucat rolul de „sechestrator de carbon" al pădurii.

Ce este sechestrarea carbonului?

Sechestrarea carbonului se referă la procesul de captare și stocare a dioxidului de carbon (CO2) din atmosferă pentru a reduce cantitatea de CO2 din atmosferă și a atenua efectele încălzirii globale. Acest lucru se realizează printr-o varietate de tehnici, inclusiv stocarea în rezervoare geologice, utilizarea în procese industriale și agricultură și captarea și depozitarea în păduri și oceane.

„Creșterea emisiilor de CO2 este rezultatul defrișărilor crescute, care afectează pădurea și astfel această pădure ajunge să se transforme în gaze cu efect de seră care vor contribui negativ la încălzirea planetei și la schimbările climatice”, explică primul autor al lucrării. articol (????????), Celso HL Silva-Junior, profesor permanent în Programul postuniversitar în Biodiversitate și Conservare la Universitatea Federală din Maranhão (UFMA).

Considerate un model eficient pentru conservarea pădurilor, TI au fost supuse unei presiuni din ce în ce mai mari, cum ar fi creșterea exploatării miniere și exploatarea forestieră ilegală. Odată cu progresul devastării, cauzate de diferite riscuri de mediu, cum ar fi slăbirea supravegherii și reducerea protecției și a drepturilor oamenilor, terenurile indigene pot inversa rolul vital al ariilor protejate în combaterea schimbărilor climatice și menținerea pădurii în picioare.

Cercetările au arătat că defrișările din TI a atins o suprafață de 1.708 kilometri pătrați (km²), ceea ce echivalează cu 2,38% din totalul defrișărilor din Amazonul brazilian în perioada respectivă.. În 232 de TI analizate, rata devastării a fost, în medie, de 35 km² pe an, reprezentând o creștere de 129% între 2013 și 2021. Luând în considerare doar ultimii trei ani, creșterea a fost de 195%.

Strada cu doua sensuri

Pădurile tropicale sunt unul dintre cele mai importante ecosisteme în reducerea schimbărilor climatice. Dar ele pot funcționa ca o stradă cu două sensuri, absorbind carbon în timp ce cresc și se întrețin, dar eliberând gaze atunci când sunt degradate sau defrișate, de unde importanța conservării și a politicilor de combatere a defrișărilor, întărește cercetătorul.

Logare

Cercetările arată că 42% dintre IL-urile analizate au avut o creștere a ratei defrișărilor, iar în 20 dintre acestea tendința a fost mai semnificativă. Dintre acestea, TI Arara a înregistrat cea mai mică rată (0,02 km² pe an), în timp ce Apyterewa a avut cea mai mare (8,58 km² pe an). Ambele sunt situate în statul Pará.

Pe de altă parte, 11% din zonele analizate au redus defrișările, cu cinci mai semnificativ. Printre aceștia se numără și Alto Turiaçu TI, în Maranhão, unde trăiesc aproximativ 1.500 de indigeni din Awa Guajá, Ka'apor și Tembé.

Politici publice

În articol, cercetătorii au descris 6 recomandări pentru a contribui la avansarea politicilor publice menite să prevină răspândirea defrișărilor în aceste zone.

Acestea sunt: ​​abrogarea legilor și reglementărilor care au cauzat eșecuri de mediu; consolidarea instituțiilor de inspecție; crearea de zone tampon de 10 km între IT-uri și zonele de explorare minerală sau proiecte cu impact mare, pe lângă anularea tuturor CAR-urilor (Registrul de Mediu Rural) din cadrul IL.

De asemenea, ei propun sprijin pentru inițiative care promovează agricultura și alte practici de utilizare durabilă a terenurilor, inclusiv proiecte de restaurare a ecosistemelor și consolidarea monitorizării prin teledetecție, cu investiții în dezvoltarea de noi sisteme cu îmbunătățiri în frecvență și amploare.

În cele din urmă, ei amintesc importanța consolidării Fundației Naționale a Popoarelor Indigene (Funai), organismul federal responsabil cu garantarea drepturilor indigene.

Studiul a primit, de asemenea, finanțare prin Centrul de Cercetare și Inovare a Gazelor cu efect de seră (RCGI) – un Centru de Cercetare în Inginerie (CPE) constituit de FAPESP și Shell la Universitatea din São Paulo (USP) – și un proiect tematic legat de Programul de cercetare FAPESP privind Schimbările climatice globale (PFPMCG).

(Cu Agência Brasil)

Citește și:

Evenimentele cauzate de schimbările climatice ar putea împinge milioane de oameni în sărăcia extremă în Brazilia, spune Banca Mondială

De la 800 la 3 milioane de brazilieni ar putea ajunge în sărăcie extremă din 2030 încolo, afectați de evenimentele climatice, potrivit Raportului Climei și Dezvoltarii pentru Brazilia realizat de Banca Mondială, publicat joi (4). Potrivit studiului, secetele, inundațiile și inundațiile din orașe provoacă pierderi de 13 miliarde R$ (0,1% din PIB-ul 2022) pe an.  

(🇬🇧): conținut în engleză

(*): Conținut în alte limbi tradus de Google Un traducător

(🚥): poate necesita înregistrare și/sau abonament 

* Textul acestui articol a fost parțial generat de instrumente de inteligență artificială, modele de limbaj de ultimă generație care ajută la pregătirea, revizuirea, traducerea și rezumarea textelor. Intrările de text au fost create de către Curto Știrile și răspunsurile de la instrumentele AI au fost folosite pentru a îmbunătăți conținutul final.
Este important de subliniat că instrumentele AI sunt doar instrumente, iar responsabilitatea finală pentru conținutul publicat revine Curto Știri. Folosind aceste instrumente în mod responsabil și etic, obiectivul nostru este extinderea posibilităților de comunicare și democratizarea accesului la informații de calitate. 🤖