Frontul Parlamentar Ecologist reales 112 din 216; banca rămâne puternică, evaluează SOS Mata Atlântica

SOS Mata Atlântica a cartografiat parlamentarii angajați în cauzele de mediu pentru noul Congres Național, ales duminica trecută (2). În evaluarea directorului de politici publice al organizației, Malu Ribeiro, situația din Camera Deputaților nu este rea pentru mediu: au fost realeși 112 deputați din cadrul Frontului Parlamentar Ecologist. Noii deputați - cum ar fi doi indigeni aleși - pot contribui la alcătuirea noului banc verde. La Senat, frontul a pierdut 3 din cei 8 senatori, dar speră să câștige și 5 noi politicieni cu o amprentă durabilă și să formeze o „bancă de rezistență puternică”.

În ciuda pierderilor Frontului Parlamentar Ecologist, precum Alessandro Molon (PSD), Rodrigo Agostinho (PSB) și indigena Joenia Wapichana (Rede), care nu au fost realeși, în evaluarea SOS Mata Atlântica, „Banca verde” va rămâne puternică pentru a aborda probleme importante pentru mediu și durabilitate.

PUBLICITATE

Din cei 216 parlamentari care formează frontul ecologist, 112 au fost realeși. Acestea sunt împărțite în excelente, bune și sensibile la cauzele de mediu, conform indicelui de convergență de mediu, care utilizează instrumentul o Farul Verde. Aceeași platformă a cartografiat și așa-zișii anti-ecologiști sau cei care se opun problemelor de mediu, însumând 97 în 2022. Dintre aceștia, 61 au fost realeși.

„Atât cei pro, cât și cei împotrivă au pierdut același număr de parlamentari. Au fost 36 de pierderi de parlamentari, pro și contra problemelor de mediu”, explică Malu Ribeiro, Director Politici Publice la SOS Mata Atlântica.

Sursa: SOS Mata Atlântica

Concluzia, prin urmare, este că există încă cifre și forță pentru banca verde din Congres. „Situația din Camera Deputaților nu este atât de rea. La fel se întâmplă și în Senat: au fost 8 de la Front, 3 nu au fost realeși, dar am câștigat 5 noi sensibili la agenda de mediu și e posibil să intre pe frontul parlamentar. Chiar dacă avem noi senatori care au fost miniștri [a lui Bolsonaro] și care apără agenda vamală conservatoare”, spune Malu. Vezi mai jos:

PUBLICITATE

Pe lângă cei realeși, Frontul Parlamentar Ecologist trebuie extins cu noi parlamentari care sunt cartografiați. Potrivit lui Malu Ribeiro, obiectivul este să-i caute pe acești noi deputați – precum doi transsexuali aleși pentru prima dată – și pe alții care au o agendă de diversitate, gen și incluziune și pot începe să apere cauzele verzi. „Avem pe deputatul Taliria Petrone (Psol) care a primit cele mai multe voturi și este coordonator al GT Apă, Gen și Securitate Climatică, pe frontul ecologist”, amintește Malu, care îl menționează și pe deputatul Tabata Amaral (PSB), ca un reales care sa dovedit a fi un partener pentru mediu.

Deputatul Tabata Amaral, Coordonator al GT Probleme Urbane, colaborează cu Frontul Parlamentar Ecologist în lupta împotriva schimbărilor climatice. Imagine: Câmara/ Larissa Nunes

„Avem un pahar plin, important, pentru două scenarii: cu Lula/Alckmin aleși, o agendă de dezvoltare durabilă mai progresivă și o agendă pentru climă de o mai mare relevanță internațională. Dar, în celălalt scenariu – realegerea lui Bolsonaro – există un grup de rezistență bun pentru a face față problemelor anti-mediu, așa cum ne confruntăm acum.”

Malu Ribeiro

Urmărește acest fragment din interviu Curto Verde cu Malu Ribeiro:

Scenariu mai favorabil în 2022 decât în ​​2018

„Spre deosebire de 2018, agenda de mediu a ocupat anul acesta un spațiu în dezbaterile politice, a ocupat spații de relevanță pentru candidaturi, nu a fost ascunsă sau atacată, așa cum sa întâmplat în 2018. Cei care atacă mediul, de fapt, sunt extremii. drept care nu vede importanța problemelor socio-mediu pentru țară”, evaluează Malu Ribeiro.  

PUBLICITATE

În ciuda alegerilor lui Ricardo Sales (PL) ca deputat federal – fostul ministru al Mediului care a spus să „trece turma” în timpul pandemiei de covid-19 – și alți foști miniștri anti-mediu ai guvernului Bolsonaro, au existat câștiguri semnificative anul acesta, conform lui Malu Ribeiro.

Ea citează alegerea a două indigene duminică (2), în Camera Deputaților: Sônia Guajajara și Célia Xakriabá (ambele pentru Psol). Cauza indigenă câștigă și alți trei reprezentanți pentru următorii 4 ani: Juliana Cardoso și Paulo Guedes (amândoi din PT) și Silvia Waiãpi (PL).

Femeia indigenă și profesoara Célia Xakriabá (Psol) a câștigat unul dintre locurile de deputat federal pentru Minas Gerais.
imagine: Billy Boss/Camera Deputaților

Riscuri pentru Pădurea Atlantică

„Sunt parlamentari care au fost aleși cu o agendă care a fost legea pădurii atlantice, anti-Codul pădurilor și cu o agendă de amnistie pentru cei care erau degradanți, iar acest lucru este periculos pentru Pădurea Atlantică”, avertizează Malu Ribeiro. Cu toate acestea, ea însăși ajunge la concluzia că „societatea este atentă acum” și nu mai acceptă incendiile, defrișările și râurile poluate ca înainte.

PUBLICITATE

Pe de altă parte, votul expresiv al fost ministru al infrastructurii Tarcísio de Freitas (Republicanii) în primul tur al alegerilor pentru guvernul din São Paulo, trecerea de membru PT Fernando Haddad – care a fost înaintea sondajelor de intenții de vot – este un punct de avertizare pentru apărarea biomului Pădurii Atlantice, în principal din cauza profilul „lucrător”” al candidatului, potrivit lui Malu Ribeiro.

Este o candidatură îngrijorătoare pentru că São Paulo a fost o referință în agenda de mediu în publicarea standardelor, în lupta împotriva defrișărilor, aproape atingând rata de defrișare zero în Pădurea Atlantică și ar putea regresa foarte mult dacă această agendă a muncii, și privatizarea mai multor sectoare – cum ar fi apa, de exemplu – are loc”, spune Malu Ribeiro.

Dar, potrivit reprezentantului SOS Mata Atlântica, Adunarea Legislativă din São Paulo a ales, la aceste alegeri, „bănci foarte interesante și foarte puternice”, legate de sustenabilitate. „Deci, cred, nu vor lăsa guvernul să facă ceea ce vrea”.

PUBLICITATE

Veja também:

 

derulați în sus