Credite imagine: Reproducere/Unsplash

Miniștrii încep negocierile la Montreal pentru acordul privind biodiversitatea

Miniștrii mediului din întreaga lume au început, joi (15), să încerce să adune poziții pentru un acord care să salveze natura în următorul deceniu, după negocieri intense și dificile de la Conferința ONU privind biodiversitatea (COP15) de la Montreal, în Canada. Cu doar câteva zile până la finalul summit-ului, luni viitoare, ochii sunt ațintiți asupra discuțiilor la nivel înalt dintre guverne.

Președintele Chinei, Xi Jinping, a cerut joi (15) să încheie un acord care să permită construirea „o comunitate a întregii vieți de pe Pământ” până în 2030. „Un ecosistem sănătos este esențial pentru prosperitatea civilizației”, a adăugat Xi într-un mesaj video. China este gazda întâlnirii, împreună cu Canada.

PUBLICITATE

Aproximativ 20 de obiective sunt în curs de negociere cu scopul de a salva ecosistemele, refacerea terenurilor degradate și plasarea sub protecție a 30% din Pământ.

Pentru a realiza acest lucru, cei 196 de membri ai Convenției ONU privind Diversitatea Biologică (CBD) trebuie să ajungă la un consens asupra unui „cadrul global al biodiversităţii„, dar deocamdată persistă diferențe semnificative între țările bogate și cele în curs de dezvoltare.

„Niciun acord nu va fi perfect, dar este necesar să se asigure un acord global solid care să pună capăt războiului nostru nesimțit și autodistructiv împotriva naturii”, a declarat Amina J. Mohammed, secretarul general adjunct al ONU.

PUBLICITATE

„Declinul speciilor nu este inevitabil. Nu este o cale fără fund. Putem schimba cursul lucrurilor”, a declarat ministrul canadian al Mediului Steven Guilbeault.

Oamenii de știință avertizează că trebuie să ne regândim urgent relația cu natura, înainte ca exploatarea excesivă și depredarea să ajungă să confirme ceea ce se tem unii: a șasea extincție în masă din istoria planetei.

Cu toate acestea, așa cum sa întâmplat cu puțin mai puțin de o lună în urmă, la evenimentul COP27 privind schimbările climatice de la Sharm el-Sheikh, Egipt, banii monopolizează o mare parte a discuțiilor din orașul canadian.

PUBLICITATE

Discordie

Tema de dispută este crearea unui fond pentru biodiversitate, care sprijină economic eforturile de a îndeplini obiectivele pactului.

Zeci de țări, cu Brazilia în frunte, cer „subvenții financiare de cel puțin 100 de miliarde de dolari anual, sau 1% din PIB-ul mondial, până în 2030”. Numărul reprezintă de zece ori valoarea ajutorului actual și la fel de mult ca promeluate pentru lupta împotriva încălzirii globale.

Dar țările bogate sunt reticentepromesă aibă noi sume și să susțină reforme ale mecanismelor financiare existente.

PUBLICITATE

Dorinta politica

În centrul dezbaterilor se află câteva teme importante: protecția a 30% din spațiul terestre și maritim al lumii, un avans major față de actualele 17% și 8%.

De asemenea, sunt în dezbatere eliminarea subvențiilor de miliarde de dolari dăunătoare speciilor, sprijinirea pescuitului și agriculturii durabile, reducerea pesticidelor și reîmpădurirea.

Dar toate obiectivele depind, într-o oarecare măsură, de garantarea mecanismelor financiare pentru realizarea lor.

PUBLICITATE

„Grupul african vrea să ajungă la un acord cu banii pe masă, și alte țări emergente, dar Brazilia folosește problema financiară pentru a face procesul imposibil”, a declarat un negociator occidental.

Potrivit sursei, delegația braziliană urmează în continuare liniile directoare ale guvernului de la sfârșitul mandatului președintelui Jair Bolsonaro, care susține o agrobusiness ostilă reducerii utilizării pesticidelor.

Dar țările din Sud care se prezintă ca ambițioase din punct de vedere ecologic și-au răspândit și mesajul: „În ciuda eforturilor noastre, suntem profund îngrijorați de lipsa unui angajament clar de mobilizare a resurselor”, a declarat reprezentantul columbian la întâlnirea despre criză.

Pauza totala

Atitudinea țărilor dezvoltate „a lăsat negocierile în pragul defalcării totale”, a declarat miercuri (14) Innocent Maloba, analist la ONG-ul WWF International.

„Țările dezvoltate, cu rolul lor eminent în criza biodiversității datorită nivelului lor de consum, au datoria de a sprijini țările în curs de dezvoltare, este în interesul lor”.

Nevoile sunt imense: costul unei tranziții economice capabile să protejeze natura este estimat la aproape 900 de miliarde de dolari pe an, 25% pentru conservarea ariilor protejate și restul pentru „ecologizarea” economiei.

Zakri Abdul Hamid, fondatorul malaezian al IPBES, echivalentul lui biodiversitate al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), i-a avertizat ieri pe miniștri: „Ceea ce lipsește aici este voința politică și un consens sincer asupra a ceea ce ar trebui făcut”.

(AFP)

Citeste mai mult:

derulați în sus