Țările bogate sub presiune pentru a crea un nou fond pentru biodiversitate la COP15

Pentru a realiza acest lucru, 193 de țări au discutat în detaliu începând cu 3 decembrie aproximativ 20 de obiective de salvare a ecosistemelor: protejarea a 30% din pământuri și mări, reducerea pesticidelor, refacerea a 20% sau 30% din solurile degradate, printre altele.

Cu toate acestea, consensul asupra măsurării exacte a acestor ambiții pare îndepărtat dacă nu sunt stabilite modalități de acoperire a nevoilor financiare pentru realizarea acestora, estimate între 200 și 700 de miliarde USD.

Zeci de țări, în frunte cu Brazilia, India, Indonezia și Africa, cer la unison „subvenții financiare de cel puțin 100 de miliarde de dolari SUA pe an, sau 1% din PIB-ul global până în 2030”. Valoarea reprezintă de zece ori mai mult decât ajutorul actual.

Pentru a acoperi această sumă, țările din Sud doresc crearea unui nou fond global pentru biodiversitate.

„Contextul actual este mult mai favorabil”, a declarat marți (13) copreședintele negocierilor, Basile Van Havre, după ce a obținut în noiembrie, la COP27 Climate Fund, un fond conceput pentru a compensa daunele climatice suferite de țările sărace.

COP27 aprobă fondul de compensare istoric

Conferința ONU privind schimbările climatice (COP27) a aprobat duminică (20) crearea unui fond pentru pierderi și daune pentru țările vulnerabile la schimbările climatice, o cerere de lungă durată din partea celor mai sărace națiuni. Dar declarația finală a fost criticată și considerată neambițioasă de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și de Uniunea Europeană (UE).

Nu doar bani publici

Creați un nou fond global biodiversitate ar fi mai puțin eficient decât reformarea mecanismelor financiare existente, a susținut marți (13) ministrul canadian al Mediului Steven Guilbeault.

Poziția sa reflectă consensul dintre țările bogate în această problemă.

„Pe de altă parte, trebuie să fim de acord că nu pot fi doar bani publici”, a declarat el. Pentru Guilbeault, este necesar să „se uite la toate sursele de finanțare”: private, filantropice și publice, precum și „Banca Mondială, FMI și alte bănci de dezvoltare”.

Negocierile se desfășoară cu ușile închise și va reveni miniștrilor mediului să rezolve problema în faza politică a COP15, care începe joia viitoare (15).

„Țările donatoare au mare grijă să nu se angajezepromeau cu a promepe care nu le pot îndeplini”, a spus Van Havre, care a spus că vede „deschidere” în țările din sud „care își dau seama că trebuie să fie ceva realist”.

(cu AFP)

Citește și:

Un alt COP? Înțelegeți importanța COP15 pentru biodiversitate

După Summitul Climatic din Egipt (COP27), lumea se îndreaptă către cea de-a 15-a reuniune a Conferinței Părților la Convenția Națiunilor Unite asupra Diversității Biologice (COP15), care are loc în perioada 7-19 decembrie la Montreal, Canada. Vor fi discutate planuri pentru protejarea lumii naturale și prevenirea distrugerii acesteia. O Curto explica!

Incendiile forestiere lasă noi recorduri de emisii în 2022

Deși emisiile provenite de la incendiile forestiere tind să scadă la scară globală, unele regiuni au înregistrat date record în 2022, cum ar fi America Latină – conform bilanțului anual publicat de programul european Copernicus (CAMS), marți (13). De la începutul anului și până pe 10 decembrie, în urma acestor incendii de pădure și vegetație din întreaga lume au fost produse în jur de 1.455 de megatone de emisii de carbon.