Ce obstacole au făcut imposibil acordul de protejare a biodiversității maritime?

Vinerea trecută (26), două săptămâni de negocieri la Națiunile Unite s-au încheiat și nu s-a ajuns la niciun acord pentru a proteja biodiversitate pe marea liberă.

Conferința ONU se încheie fără acord pentru a proteja biodiversitatea în marea liberă

Membrii Națiunilor Unite au încheiat două săptămâni de negocieri vineri (26) fără un acord pentru a proteja biodiversitatea în marea liberă, care ar fi putut face față provocărilor crescânde de mediu și economice ale planetei noastre. 

O Curto Noutăţi vorbit cu Julia Schütz Veiga – membru al reprezentanței Braziliei la conferința interguvernamentală de la ONU (BBNJ) – cu privire la obstacolele care au împiedicat realizarea acordului internațional privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine prezente în zonele internaționale.

„principalele obstacole în calea încheierii BBNJ se bazează pe lipsa de omogenizare a conceptelor de bază ale acordului. De exemplu, statele din nordul global refuză să accepte includerea unei definiții pentru „Informații de secvență digitală' (sau 'date ale secvenței genetice'), precum și un standard care permite accesul și utilizarea informațiilor digitale din resursele genetice marine”.

„Ei uită că dezvoltarea tehnologiei marine se bazează în prezent pe informații digitale. Întrucât transferul de tehnologie marine este identificat ca un element transversal și indispensabil pentru implementarea BBNJ, nu există nicio modalitate de a avansa discuțiile fără ca acest acces să se reflecte în acord”.

Júlia a subliniat că – numai după presiuni puternice din partea țărilor în curs de dezvoltare – statele Nordului global (cele mai dezvoltate) au acceptat includerea în acord a unei prevederi care urmărește împărțirea beneficiilor bănești care decurg din comercializarea produselor care conțin, în compoziția, compoziția, resursele genetice marine ale zonelor marine internaționale.

„Cu toate acestea, suma pe care o oferă este cu mult sub ceea ce o generează piața biotehnologiei marine (studiile OCDE identifică cifre de miliarde)”.

„Pe scurt, mult mai mult decât crearea unor standarde înalte pentru conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine, trebuie să ajutăm statele în curs de dezvoltare să implementeze o astfel de legislație, respectându-și îndatoririle și bucurându-se de drepturile lor”, a conchis el.

Cercetătorul a explicat propunerile Braziliei pentru un viitor acord, ascultă aici:

Júlia Schütz Veiga este doctorand în Drept la Facultatea de Drept NOVA (Portugalia) și are un master în Dreptul Maritim și Economie de la aceeași instituție. Este, de asemenea, specialist în drept internațional la UFRGS (Brazilia) și cercetător la Centrul de Studii în Dreptul Maritim „Vicente Marotta Rangel” de la Universitatea din São Paulo (CEDMAR/USP).

(🚥): poate necesita înregistrare și/sau semnătură 

(🇬🇧): conținut în engleză

(*): conținutul în alte limbi este tradus de Google Un traducător