Studiul „Rasismul de mediu și justiția socio-mediuală în orașe” – publicat în iulie anul acesta de Instituto Pólis – a adus un portret al persoanelor care sunt cele mai expuse evenimentelor, adesea catastrofale, cauzate de schimbările climatice în 3 orașe braziliene: São Paulo (SP), Belém (PA) și Recife (PE).
PUBLICITATE
Potrivit publicației, în mediile urbane, efectele crizei de mediu se manifestă într-o inegal teritorial, impactând în mod disproporționat populațiile în funcție de gradul lor de vulnerabilitate.
Acțiuni care vizează persoanele vulnerabile
Ar fi necesar să se direcționeze acțiuni pentru a ajuta aceste grupuri expuse – care sunt cele mai afectate de dezastrele ecologice, agravate de schimbările climatice – și care suferă și de lipsa serviciilor de bază (cum ar fi alimentarea cu apă sau canalizarea).
Potrivit studiului, modelele de venit, nivelul de educație, rasa/culoarea pielii, sexul și locul de trai definesc cine este cel mai afectat. La populaţiile cele mai ameninţate și care suferă cel mai mult de consecințele creșterii evenimentelor extreme, cum ar fi ploile abundente, Sunt oameni de culoare, cu venituri mici, care trăiesc în regiuni periferice, în special mame care sunt „capete de familie”.
PUBLICITATE
"O nedreptatea socio-mediului, conform lui Robert Bullard (2004) și Rețeaua braziliană de justiție a mediului (2001), este caracterizată atunci când daune aduse mediului produc impacturi inegale care împovărează în mod disproporționat persoanele cu venituri mici, populațiile marginalizate, minoritățile și grupurile vulnerabile„, conceptualizează.
„Deja rasism ecologic, după Benjamin Chavis, este evident când consecințele degradării mediului sunt concentrate în cartierele și teritoriile periferice, unde trăiesc familii mai sărace și unde există o concentrare mai mare de negri, indigeni și quilombola. De asemenea, în aceste zone cele mai grave niveluri de poluare a aerului și apei, precum și o incidență mai mare a riscuri de inundații și alunecări de teren (ca să citez câteva exemple), expunând această populație vulnerabilă pericolelor dezastrelor naturale și condițiilor de sănătate mai proaste. Conceptul de rasism ecologic este completat de neprezenţa populaţiei negre în elaborarea politicilor şi în conducerea mişcărilor ecologiste, precum și discriminarea în aplicarea legilor în teritoriile rasizate”, explică studiul.
Datele expuse în publicație indică faptul că 37% din populația orașului São Paulo este neagră, În zonele cu risc de alunecări de teren, acest număr se ridică la 55%. În Belém, unde, conform datelor de la Recensământul Demografic (IBGE, 2010), 64% din populație este neagră, În zonele cu risc, această rată crește la 75%. Și la Recife, unde 55% din populație este neagră, în zonele cu risc de alunecări de teren această sumă crește la 68%, iar în zonele cu risc de inundații, 59%.
PUBLICITATE
Cele mai vulnerabile populații afectate de degradarea mediului sunt și cei excluși din punct de vedere istoric din procesele politice și decizionale. Ceva la care să te gândești în această perioadă electorală, nu? 🤔
Curto curatare:
- Nedreptatea climatică: încălzirea globală afectează în mod inegal oamenii și regiunile (Valoarea economică)🚥
- Cine este cel mai afectat de criza climatică din orașe? (Greenpeace Brazilia)
- Cine are nevoie de justiție climatică? (Gen și Clima)
(🚥): poate necesita înregistrare și/sau semnătură
(🇬🇧): conținut în engleză
(*): conținutul în alte limbi este tradus de Google Un traducător
