Reuniunea a 175 de țări de la Paris urmărește un tratat împotriva poluării cu plastic

Reprezentanți din 175 de țări se vor întâlni luni (29), la Paris, pentru un ciclu de dezbateri de cinci zile pentru a defini un acord care să ducă la un tratat care să pună capăt poluării cu plastic. Diplomații s-au întâlnit la sediul UNESCO pentru o a doua etapă de negocieri pentru a ajunge la un acord istoric privind ciclul de viață al plasticului.

Întâlnirea reunește țări cu interese divergente, ONG-uri și, de asemenea, companii din sectorul plasticului, spre supărarea activiștilor de mediu, care vor fi și ei prezenți la dezbateri.

PUBLICITATE

Lovitura de start a fost dată în această dimineață (29) de către președintele comisiei, peruanul Gustavo Meza-Cuadra Velásquez.

„Lumea ne urmărește”, a spus el. „Provocarea este enormă, știm cu toții asta aici, dar nu este de netrecut”, a spus el.

Cu puțin peste un an în urmă, la Nairobi (Kenya), s-a ajuns la un acord de principiu care să se încheie poluare cu plastic în lume, cu ambiția de a dezvolta, până la sfârșitul anului 2024, un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic sub auspiciile Națiunilor Unite.

PUBLICITATE

Un grup de miniștri și reprezentanți din aproximativ 60 de țări s-au întâlnit sâmbătă la Paris pentru a da impuls negocierilor.

„bombă cu ceas”

Președintele francez Emmanuel Macron a cerut într-un videoclip afișat la deschiderea reuniunii de luni să se „termine cu un model globalizat și nesustenabil” de producție și consum de plastic, avertizând asupra unei „bombe cu ceas”.

Provocările sunt mari, deoarece producția anuală s-a dublat cu peste 20 de ani, ajungând la 460 de milioane de tone (Mt). S-ar putea încă tripla până în 2060 dacă nu se face nimic.

PUBLICITATE

Cu toate acestea, două treimi din această producție globală are o perioadă de valabilitate scurtă și este aruncată după doar una sau câteva utilizări; 22% sunt abandonate (halde, incinerare în aer liber sau deversare în natură) și mai puțin de 10% sunt reciclate.

„Obiectivul principal trebuie să fie reducerea producției de noi materiale plastice și interzicerea cât mai curând posibil a produselor cele mai poluante – precum plasticele de unică folosință – și a celor mai periculoase pentru sănătate”, a subliniat Macron.

„Există un consens asupra a ceea ce este în joc și există o voință de a acționa”, a declarat pentru AFP Diane Beaumenay-Joannet, de la ONG Surfrider Foundation. Ea a spus că este „foarte optimistă că mergem înainte cu un proiect de tratat”, dar consideră că „cu privire la conținutul precis al obligațiilor, va fi complicat, în special în ceea ce privește reducerea producției”.

PUBLICITATE

Elipsă

În favoarea reducerii, o coaliție de țări, condusă de Rwanda și Norvegia, include, printre altele, Uniunea Europeană (UE), Canada și mai multe țări din America Latină, precum Mexic, Peru și Chile. Scopul său este să pună capăt poluării cu plastic până în 2040.

Există însă rezistență din partea altor țări, care pun un accent mai mare pe reciclare sau pe o mai bună gestionare a deșeurilor, precum China, Statele Unite, Arabia Saudită și în general țările OPEC, care caută să-și protejeze industria petrochimică.

Plasticul, derivat din petrol, este un material omniprezent în viața de zi cu zi. Este în ambalaje, fibre de îmbrăcăminte, materiale de construcție și instrumente medicale.

PUBLICITATE

Deșeurile ajung în oceane, în calotele polare, în stomacul păsărilor și chiar pe vârfurile munților. Microplasticele au fost detectate și în sânge, lapte matern și placente.

„Țările dezvoltate sunt cei mai mari consumatori și cele care poluează cel mai mult. Ei produc în alte țări și își trimit deșeurile înapoi în alte țări”, subliniază Diane Beaumenay-Joannet.

O altă problemă în problema poluării cu plastic este rolul acestuia în încălzirea globală: în 2019 problema a generat 1,8 miliarde de tone de gaze cu efect de seră, adică 3,4% din emisiile globale, un număr care s-ar putea dubla până în 2060, potrivit Organizației Economice. Cooperare și Dezvoltare (OCDE).

Citește și:

* Textul acestui articol a fost parțial generat de instrumente de inteligență artificială, modele de limbaj de ultimă generație care ajută la pregătirea, revizuirea, traducerea și rezumarea textelor. Intrările de text au fost create de către Curto Știrile și răspunsurile de la instrumentele AI au fost folosite pentru a îmbunătăți conținutul final.
Este important de subliniat că instrumentele AI sunt doar instrumente, iar responsabilitatea finală pentru conținutul publicat revine Curto Știri. Folosind aceste instrumente în mod responsabil și etic, obiectivul nostru este extinderea posibilităților de comunicare și democratizarea accesului la informații de calitate.
🤖

derulați în sus